Din 18 august 2008, Complexul Muzeal Arad, în parteneriat cu Direcţia Judeţeană a Muzeelor Békés din Békéscsaba a derulat, vreme de un an, un Program Phare CBC intitulat „Satul românesc şi maghiar în contextul integrării în Uniunea Europeană-program transfrontalier de conservare a identităţii culturale locale.”
Echipa din proiect a fost formată din Sorin Sabău, Elena Rodica Colta, Gabriel Hălmăgean(Ro) şi György Ando, Elena Csobai, Emilia Martin(Hu).
Proiectul, în valoare de 52.360 euro, a cuprins un pachet de activităţi (cercetare, seminarii, expoziţii, film, lansare de carte) menite, pe de o parte, să pună în valoare anumite componente ocupaţionale tradiţionale, care definesc identitatea culturală a satelor româneşti şi maghiare din cele două judeţe, în vederea conservării lor, ca posibil brand local, iar, pe de altă parte, să militeze prin mijloacele mass-media pentru recunoaşterea europeană a acestor tradiţii şi pentru înscrierea lor într-un regim legislativ special.
Cercetarea s-a desfăşurat în bibliotecă, arhivă şi în 12 localităţi, 8 din România (Ineu, Măderat, Şiria, Ghioroc, Măgulicea, Avram Iancu, Hăşmaş şi Beliu) şi 4 din Ungaria (Méhkerék, Létavértes, Tótkomlós şi Orosháza), specializate în viticultură, producerea pălincii, creşterea porcilor, cu prepararea cărnii de porc, şi producerea pâinii în gospodărie.
De asemenea au fost studiate cerinţele şi recomandările Uniunii Europene în legătură cu aceste ocupaţii tradiţionale şi legislaţia celor două ţări legate de ele.
Anchetele de teren au avut în vedere, dincolo de interviurile, care reflectă tradiţia din perspectiva ţăranilor, evaluarea actualelor practici, impuse de UE, pentru a stabili în ce măsură comunităţile tradiţionale maghiare şi româneşti, vor reuşi să conserve pe viitor tradiţiile legate de aceste ocupaţii, care le definesc cultural, şi în ce măsură schimbările afectează fondul cutumiar.
Cele două seminarii, cu tinerii din şcoli de profil din România şi Ungaria, au fost interactive, după prezentarea rezultatelor cercetării, având loc dialoguri despre importanţa tradiţiei în definirea identităţii naţionale şi despre şansele de a păstra şi transmite mai departe o experienţă ancestrală cu valoare de brand.
La seminarul final de la Şiria, la care au participat şi specialişti de la Direcţia Judeţeană pentru Agricultură, s-au analizat posibilităţile oficiale de păstrare a tradiţiilor zonale şi s-au schiţat, pornind de la concluziile anchetelor de teren, programe viitoare de etnoturism, care să includă în ofertă şi produsele rezultate din practicarea acestor ocupaţii tradiţionale.
Expoziţiile şi filmul documentar au prezentat diferite momente din timpul cercetării, aspecte legate de aceste activităţi, modernizările şi schimbările care au apărut în anii de preaderare si după intrarea în UE.
În sfârşit cartea conţine elemente din mitologia acestor ocupaţii tradiţionale, date istorice, legislaţie şi interviuri, care toate la un loc oferă o imagine despre importanţa acestor activităţi în mentalul colectiv şi în economia zonală, lucru care obligă cele două state la politici de conservarea a lor.